Poate executorul judecătoresc să solicite dobânzi, penalități și alte sume rezultate din întârzierea executării?

Executare silită reprezintă o fază facultativă a procesului civil, existența ei fiind dependentă de existența executării voluntare de către debitor și voința creditorului de a declanșa sau nu mecanismele executării silite.

Ținând cont de faptul că, executarea silită este un ansamblu de măsuri, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, rolul activ în executarea silită revine creditorului - căci întreaga executare silită constituie o procedură prin care el, creditorul, își realizează drepturile.

Prin urmare, potrivit prevederilor art. 22 lit. (g) și art. 24 din Codul de executare al RM la cererea creditorului, executorul judecătoresc este în drept să calculeze și să încaseze dobânzile, penalitățile și alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcție de rata inflației și în conformitate cu art. 619 Cod Civil al RM.

Cererea privind calcularea sumelor rezultate din întârzierea executării poate fi depusă doar executorului judecătoresc ce deține documentul executoriu prin care se stabilește obligația principală, până la stingerea acesteia. Sumele menționate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanța a devenit exigibilă (scadentă) și până la data plății efective a obligației cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă și durata suspendării procedurii de executare, în condițiile prevăzute de Codul de Executare al RM. Temeinicia calculării dobânzilor de întârziere reiese și din prevederile art. 942 Cod Civil al RM, care prevede că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății până la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile legale speciale.

În aliniatul (1) al articolului 24 din Codul de executare al RM se face trimitere la prevederile art. 619 Cod Civil al RM, însă în redacția actuală a Codului Civil această normă este trecută în art. 942 Cod civil. Astfel, art. 942 Cod civil, reglementează dobânda de întârziere în executarea obligațiilor pecuniare.

Spre deosebire de norma din Codul Civil care stabilește că ,,creditorul are dreptul la dobândă de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății până la data în care s-a efectuat plata”, norma din Codul de Executare indică că ,,sumele menționate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanța a devenit exigibilă (scadentă) și până la data plății efective a obligației cuprinse în orice document dintre acestea”.

Astfel, în cazul în care obligația rezultă dintr-o hotărârea judecătorească, punctul de pornire a calculelor va fi data devenirii definitive a hotărârii judecătorești, pentru alte documente executorii – actul notarial investit cu formulă executorie, de exemplu, perioada de calcul va începe din data scadenței obligației.

Un alt aspect care trebuie menționat ține de faptul că, în perioada de calcul a penalităților și altor sume rezultate din întârzierea executării este inclusă și durata suspendării procedurii de executare, în condițiile prevăzute de Codul de Executare la RM. Astfel, penalitățile/dobânda nu se vor calcula pe durata când executarea este suspendată din motivul depunerii, spre exemplu, a apelului, în privința fondului cauzei din care a rezultat documentul executoriu.

Cererea privind calcularea sumelor rezultate din întârzierea executării poate fi depusă de creditor doar executorului judecătoresc ce deține documentul executoriu prin care se stabilește obligația principală și doar până la stingerea acesteia. Aceste limitări au fost impuse de legiuitor pentru a asigura sincronizarea sorții juridice a obligației principale și a celei accesorii, dar și pentru a limita durata exercitării dreptului de a cere penalitățile și alte sume rezultate din întârzierea executării.

Indiferent de momentul depunerii de către creditor a cererii de calculare și încasare a sumelor rezultate din întârzierea executării, încheierea executorului judecătoresc se va emite doar la momentul încasării/executării sumei obligației principale. Încheierea respectivă este document executoriu și poate fi contestată în termen de 10 zile de la data emiterii.

Contrar regulii generale, stabilite la alin. (2) art. 66 CE, încheierea de calculare a sumelor rezultate din întârzierea executării este executorie după devenirea sa definitivă.

Totuși, debitorul poate consimți expres asupra executării ei imediate. Consimțământul ar trebui să ia forma unei cereri/informații scrise adresate executorului judecătoresc.

În concluzie, articolul 24 din Codul de executare al RM instituie pentru creditor un instrument de actualizare a creanței sale și compensare a pierderilor cauzate de durata executării. Mai mult decât atât, este un drept al creditorului, iar calculul dobânzilor, penalităților și altor sume rezultate din întârzierea executării se face doar la cererea acestuia.

Doina Ciuleacu,
Jurist INCASO