Ce faceți dacă primiți o notificare de la Incasso Moldova?
În viaţa de zi cu zi pot fi întâlnite deseori situaţii în care primim corespondenţa adresată altui destinatar, din diverse motive, de exemplu:
- Am cumpărat o locuinţă nouă, iar pe adresa respectivă continuă să sosească scrisori în atenţia fostului proprietar;
- Am închiriat o locuinţă şi împărţim cutia poştală cu proprietarul;
- Ne-am dat acordul ca o altă persoană să-şi stabilească domiciliul în locuinţa noastră, deşi persoana respectivă nu locuieşte efectiv la acea adresă;
- Am primit din greşeală corespondenţa adresată unui vecin.
În asemenea situaţii trebuie să rezistăm curiozităţii şi tentaţiei de a deschide corespondenţa trimisă în atenţia altei persoane şi să o predăm destinatarului, dacă este o persoană cunoscută sau să o returnăm expeditorului ori companiei care a prestat serviciile poştale, la unul dintre sediile acestora.
În cazul în care corespondenţa nu ajunge la destinatar, întrucât fie o deschidem fără drept, fie o sustragem, fie o reţinem sau o distrugem, trebuie să conştientizăm că îi producem prejudicii destinatarului atât prin încălcarea intimităţii, cât şi prin faptul că persoana respectivă poate pierde informaţii şi oportunităţi importante. Astfel, prin acea corespondenţă destinatarul ar fi primit un anunț de angajare, o ofertă privind plata eşalonată sau cu reducere a datoriei faţă de un creditor, o invitaţie la o conferinţă, o citaţia la termenele de judecată ale unui proces. Consecinţa neprimirii acestor informaţii de către destinatar poate fi nu doar de natură sentimentală, nepatrimonială, dar şi de natură materială, de exemplu, prin faptul că a fost lipsit de informații despre ofertele financiare înainte de data expirării acestora.
Odată deschisă corespondenţa altei persoane s-ar putea să constatăm că, pentru noi, informaţia respectivă nu are nicio relevanţă, dar ar fi avut o valoare deosebită pentru destinatarul ei, însă deja este prea târziu pentru a o preda destinatarului, fiind deschisă. La ce ne-ar folosi să ştim informaţii din factura emisă de un furnizor de servicii de telefonie ori valoarea ratei pe care vecinul trebuie să o plătească faţă de un creditor?
Pentru a realiza gravitatea faptei, care pare neînsemnată la prima vedere, să ne imaginam că suntem noi persoana la care nu mai ajunge corespondenţa din cauză că altcineva o deschide, sustrage, reţine sau distruge. În plus, nu doar că ne vom simţi vinovaţi, dar vom fi pasibili şi de o sancţiune penală. Potrivit articolului 178 din Codul Penal, „violarea dreptului la secretul scrisorilor, telegramelor, coletelor şi altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi înştiinţărilor telegrafice, cu încălcarea legislaţiei, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 200 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore”.
Aceeaşi acţiune săvârşită:
a) cu folosirea situaţiei de serviciu;
b) prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;
c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale
se pedepseşte cu amendă de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe, chiar și atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
De asemenea, nu numai deschiderea unei corespondenţe clasice, sub forma unei scrisori, reprezintă o încălcare a intimităţii unei persoane, ci şi citirea unui email adresat acesteia. Totuşi, dacă această comunicare ajunge la noi, ca urmare a faptului că folosim o adresa de email comună cu destinatarul acelui email, cum ar fi cazul unui email „de familie”, utilizat atât de soţi, cât şi de copii, în situaţia în care unul dintre soţi sau părinţii nu ar avea suficiente cunoştinţe informatice pentru a utiliza acest serviciu de comunicaţii, nu putem fi acuzaţi că am violat secretul corespondenţei prin simpla citire a emailului.
În practică, se poate întâmpla ca la momentul încheierii sau pe parcursul derulării unui contract cu un furnizor de servicii sau cu un creditor, să ni se solicite să precizăm la date de contact şi o adresă de email, pe lângă numărul de telefon. Cealaltă parte contractuală sau cel care cumpără drepturile de creanţă ale acestuia, va avea dreptul să ne contacteze şi prin această modalitate în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în acel contract, în principal obligaţia de plată. În cazul în care accesul la acel email îl au şi alte persoane, ca în situaţia descrisă mai sus sau ca urmare a neglijării măsurilor de securitate privind accesul la email, nu putem învinovăţi expeditorul că a dezvăluit informaţii confidenţiale sau date personale către alte persoane, deoarece am furnizat adresa de email cu acordul nostru, iar accesul la informații s-a produs fie prin neglijenţa noastră, fie prin frauda altei persoane.
Ce faceți dacă primiți o scrisoare de la INCASO? Citiți atent notificarea.
Dacă sunt erori (adresa e greșita, destinatarul etc) reveniți cu un apel la (022) 959 93 59 și informați compania despre greșeli. Dacă este vorba despre o datorie restantă pe care o aveți – REVENIȚI urgent la (022) 95 93 59. Discutați cu specialiștii INCASO, încercați să stabiliți un grafic de plată comod pentru dumneavoastră, pentru a evita acumularea penalităților.