Presa despre noi: Vocea Basarabiei

 De ce și de la cine se împrumută moldovenii?

Foarte puține persoane care nu dispun de economii sau de suma ne­cesară, nu au recurs la un credit. Acestea sunt concluziile unui sondaj efectuat de Compania „Magenta Consulting”, la solicitarea companiei de colectare și recuperare a datoriilor „Incaso”. Astfel de studii compa­niile le desfășoară în comun deja pe parcursul a câtorva ani, iar în anul curent, în comparație cu cei precedenți, situația nu s-a schimbat prea mult. Studiul a fost efectuat prin metoda interviului la distanță (telefo­nic) pe un eșantion de 1123 de persoane cu vârstele cuprinse între 16 și 60 de ani din toată țara.

Se împrumută de la rude

Studiul a demonstrat că moldovenii, când se confruntă cu dificultăți materiale, preferă să se împrumute, în primul rând, de la rude. La această sursă de creditare apelează 40 la sută dintre cei chestionați, indiferent de categoria de vârstă, însă, în special, cei de la 31 la 40 de ani.
În topul priorităților, rudele sunt ur­mate de prieteni – 28 la sută. Și doar 20 la sută dintre respondenți apelează la ban­că pentru a accesa un credit. Un număr și mai mic – doar două la sută – își amane­tează obiectele de valoare.
De ce moldovenii preferă să se împru­mute de la rude sau prieteni? În opinia cercetătorilor, în acest caz există niște avantaje evidente. Contractând un credit de la bancă, ești nevoit să achiți dobân­da, ceea ce înseamnă niște bani în plus, să perfectezi anumite acte, să fii eligibil pentru împrumut (adică să ai un serviciu permanent etc.), dar și să respecți terme­nul de rambursare, or toate aceste lucruri nu mai trebuie să le faci dacă ceri un îm­prumut de la rude. În plus, deseori suma de care ai nevoie nu-i atât de mare încât să mai merite să apelezi la serviciile unei instituții bancare.
Însă, în acest caz, există un aspect mo­ral de care majoritatea respondenților nu doresc să se ciocnească. Astfel, 46 la sută nu vor ca rudele să le amintească despre datorie. Totodată, în cazul împrumutu­rilor bancare, 64% dintre respondenți ar prefera să fie anunțați despre necesitatea de a achita tranșele din credit.
Studiul demonstrează și niște rezultate mai îmbucurătoare. Astfel, moldovenii nu obișnuiesc să se împrumute pentru orice fleac, bunăoară, ca americanii ori mexi­canii, care acceptă să accese credite chiar și pentru a merge la restaurant. Deci, 36 la sută dintre participanții la sondaj care locuiesc în Moldova solicită împrumuturi extrem de rar. 12% dintre cei chestionați au nevoie de bani suplimentari o dată la jumătate de an și doar cinci la sută se confruntă cu o astfel de necesitate o dată pe lună. 39 la sută dintre respondenți au spus că nu iau bani cu împrumut. În opi­nia cercetătorilor, aceasta ar fi un semn pozitiv care denotă că la noi oamenii știu să trăiască în limita banilor disponibili.

Dau cu împrumut
44 la sută dintre respondenți au con­firmat că, în caz de nevoie, apelează la ajutorul persoanelor apropiate, inclusiv la prieteni.
Însă rudele sau prietenii nu sunt mereu dispuși să ofere bani cu împrumut, deoa­rece pot avea nevoie chiar ei de bani sau, posibil, nu dispun de suma necesară. Cu atât mai mult, cu cât peste 70 la sută din­tre participanții la sondaj au recunoscut că nu dispun de economii și o duc de la un salariu la altul. Totodată, motivul real pentru care ei nu doresc să ofere bani cu împrumut e altul. De cele mai dese ori, aceștia știu că s-ar putea să nu-și mai vadă banii înapoi, iar returnarea prin instanța de judecată deseori este imposibilă ori presupune neplăceri.
Astfel, 50 la sută dintre respondenți au afirmat că alte persoane le cer bani cu împrumut o dată la jumătate de an și mai rar. 12 la sută aud astfel de solicitări o dată la 2-3 luni, iar opt la sută oferă bani cu împrumut în fiecare lună, însă pentru că marea majoritate în categoria respec­tivă sunt persoane tinere – 16-25 de ani, putem presupune că este vorba de sume nesemnificative.
Persoanele cu vârsta de peste 50 și pes­te 60 de ani au răspuns că nu oferă bani cu împrumut. Cel mai probabil, din cauza că dispun de mijloace prea limitate pentru a le împărți cu cineva ori preferă să păstreze economiile pentru situații neprevăzute.
Datoriile principale ale moldovenilor, tradițional, sunt cele pentru utilități și restanțele față de bănci. Potrivit datelor companiilor colectoare, numărul acestora creşte în medie cu 5-7% anual.
Oamenii încearcă să se descurce în si­tuaţia dată şi aleg să achite din toate ser­viciile comunale doar cele pe care furnizo­rul le poate deconecta mai uşor – energia electrică, telefonia sau Internetul. Tot-odată, cheltuielile lunare pentru achitarea acestora nu sunt foarte înalte. Cele mai mari datorii sunt acumulate la serviciile de asigurare cu apă şi canalizare, livrarea gazelor naturale şi căldură, a căror deco­nectare, în special în blocurile cu multe etaje, este destul de complicată, iar pre­ţurile sunt înalte, mai ales în perioada de iarnă.
Şaizeci şi şase la sută din respondenţi îi califică pe cei care nu-şi achită datori­ile drept persoane iresponsabile, care fo­losesc bunuri pe seama altora. Totodată, jumătate dintre participanţii la sondaj îi compătimesc pe datornici, fiind siguri că aceştia nu dispun de mijloace financiare suficiente.

"Achitarea facturilor pentru utilități este sursa permanentă de îngrijorare pentru moldoveni"

Veniturile a 55% din respondenţii care plătesc facturile eşalonat, dat fiind că nu-şi pot permite să le achite imediat sau refuză să le achite, într-adevăr, sunt mai mici de 3000 de lei lunar. Cei care achită cu în­târziere serviciile comunale de cele mai multe ori sunt locuitori ai oraşelor mari, precum Chişinău sau Bălţi. Totodată, 16 la sută dintre respondenţii care achită facturile eşalonat recunosc că ar dispune de peste 10000 de lei lunar.
Întrebaţi dacă şi-ar dori să fie informaţi telefonic despre necesitatea achitării da­toriilor la serviciile comunale , 16 la sută au răspuns că acest lucru i-ar ajuta să nu uite despre datoriile respective. Totodată, 27% dintre respondenţi au răspuns că i-ar deranja să vadă înștiințările despre achi­tare.
Lucrul cel mai important pe care l-a demonstrat studiul a fost că majoritatea moldovenilor sunt plătitori disciplinaţi, 88% dintre ei îşi achită facturile la timp.

Câştig important

Potrivit datelor studiului, în cazul în care ar câştiga o sumă importantă de bani, participanţii cu vârsta de peste 30 de ani i-ar fi investit în reparaţie. La condiţii mai confortabile şi plăcute de locuit visează atât persoanele cu venituri lunare de până la 1000 de lei, cât şi cei care câştigă circa 10000 pe lună. În acest top, reparaţia este urmată de locuinţă şi automobil. Anume aceste bunuri sunt cele mai populare me­tode de folosire a banilor printre respon­denţii în vârstă de până la 30 de ani, care locuiesc în special în oraş. O altă opţiune de investire a banilor ar fi deschiderea propriei afaceri.
După necesităţile materiale urmează cele spirituale. Nu ar renunţa la o călăto­rie în jurul lumii respondenţii în vârstă de la 31 la 40 de ani cu studii superioare, cu un venit lunar de la 5000 la 10000 de lei. Totodată, călătoriile nu le par atractive ti­nerilor de la 26 la 30 de ani.
Cea mai nepopulară opţiune de a folosi banii dintr-un eventual câştig ar fi achi­tarea datoriilor. În special, acest lucru se referă la cei care recunosc că achită servi­ciile comunale doar parţial.

Sfaturi pentru viitor

„Incaso” oferă câteva sfaturi celor care au datorii, pentru a-i ajuta să evite neplă­cerile cu rudele sau chiar sechestrarea bu­nurilor:
- faceţi lista datoriilor, indicând ter­menul limită de achitare a acestora;
- chiar dacă nu aţi stabilit o dată con­cretă de restituire a datoriei, fixați-o per­sonal şi respectaţi-o;
- țineţi contabilitatea gospodăriei pen­tru a putea determina mai uşor capitolul de cheltuieli pe seama căruia aţi putea economisi pentru achitarea datoriei;
- folosiţi telefonul mobil sau poşta elec­tronică pentru a obține informaţii despre scadenţele plăţilor pentru credit, achita­rea facturilor sau a datoriilor;
- Timp de câteva zile gândiţi-vă bine dacă aveţi sau nu nevoie de produsul sau serviciul pe care aveţi de gând să-l cum­păraţi pe datorie.

Nu uitaţi, împrumuţi bani străini, dar de dat îi daţi pe ai dvs.